Piciorul strâmb congenital sau varus equin la copii

 

 image005

 

Piciorul strâmb congenital sau varus equin este o deformație a piciorului și gleznei prezentă la naștere (congenital) și care presupune că acesta este răsucit spre interior, iar vârful piciorului orientat în jos. În cazul în care sunt afectate ambele picioare, tălpile sunt poziționate față în față, situație întalnită în aproape jumătate din cazurile de picior varus equin. Afectează anual 150.000-200.000 de copii (400-450 în România), dintre care 80% sunt copii din țări sărace sau în curs de dezvoltare, fiind mai întâlnită în cazul băiețeilor. Piciorul varus equin congenital este prezent în proporție de 30-50% la ambele piciorușe.


Aproximativ 25% dintre pacienții cu picior varus equin au un istoric familial privind această afecțiune, sugerând câ există o bază genetică în apariția diformității. Dacă un copil are picior varus equin, există o șansă de 5% ca și cel de-al doilea copil născut în aceeași familie să dezvolte equin. Dacă un parinte are picior varus equin, există o șansă de 3-4% ca și urmașii să fie afectați. Când ambii părinți sunt afectați, copiii lor au 15% șanse de a dezvolta picior varus equin. 

 

Cauze

Piciorul varus equin apare când mușchii de pe partea exterioaraă a piciorului sunt mai slabi decât cei de pe partea inferioarăînteri, iar tendoanele de pe interiorul piciorului sunt mai scurte decât ar trebui. Tendoanele sunt țesuturi fibroase care leagă mușchii de oase. În piciorul varus equin, oasele labei piciorului au o formă anormală, iar tendonul lui Ahile este mai scurt.

Cauza exactă a piciorului varus equin nu este cunoscută. O anormalitate la nivelul tendoanelor și ligamentelor influențează postura și structura piciorului. La unii copii, oasele pot avea o formă, mărime sau postură diferite. Se consideră că ar exista o legătură între piciorul strâmb congenital și fumatul în perioada sarcinii, cercetările afirmând că există un risc de 20 ori mai mare decât media pentru ca fătul să dezvolte picior varus equin în cazul unei mămici cu istoric familial de picior strâmb congenital și care a fumat în timpul celor 9 luni de sarcină.

Dacă piciorul bebelușului este poziționat deficitar în uterul mămicii pe parcursul sarcinii, forma lui poate fi afectată, deși aceasta nu este considerată a fi un picior varus equin “adevărat”. Specialiștii au observat că la începutul sarcinii, piciorul fătului se dezvoltă normal,răsucirea lăbuței survenind în jurul celei de-a treia luni de sarcină.

În cazuri rare, varus equin-ul poate fi asociat cu alte diformități ale coloanei vertebrale, cum ar fi spina bifida sau alte afecțiuni neuromusculare; însa trebuie menționat că în aceste cazuri, piciorul prezintă o deformație mai mare decât var equin-ul standard.

 

Simptome și complicații

Majoritatea copiilor născuți cu picior strâmb congenital nu au oase, mușchi sau țesuturi lipsă la nivelul piciorului. Este o afecțiune congenitală, adică este prezentă întotdeauna la naștere, iar piciorul varus equin este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni congenitale.

Piciorul varus equin este ușor de recunoscut, principalele sale caracteristici fiind:

  • tendonlui lui Ahile este mai scurt
  • partea din față a labei piciorului este răsucită spre interior
  • degetele de la picioare sunt orientate în jos
  • piciorul se sprijină pe partea laterală a labei piciorului și nu pe talpă
  • forma anormală a piciorului
  • rigiditate și alte schimbări survenite în mișcările piciorului

La unii copii, bolta plantară poate fi mai mare decât normalul, lăbuța și gamba piciorului afectat fiind mai mici decât în mod obișnuit. În toate cazurile de varus equin unilateral, piciorul afectat este putin mai scurt (în medie cu 1,3 cm) și mai îngust (medie 0,4 cm) decât piciorul normal. Lungimea membrelor inferioare este aceeași, dar circumferința gambei pe partea afectată este mai mică (medie 2,3 cm).

Este bine de știut că deși piciorul varus equin nu presupune niciun disconfort sau durere la naștere, situația se poate înrăutăți în timp, mai ales odată cu mersul, care poate deveni foarte dureros sau chiar imposibil. Netratată sau tratată incorect, copilul va ajunge să meargă pe partea laterală a labei piciorului și degetelor (toată greutatea corpului fiind susținută de acestea), ceea ce va duce la îngroșarea pielii și dezvoltarea de ulcerații, bătături; purtarea pantofilor va fi și ea dificilă, uneori imposibilă, iar în timp afecțiunea poate deveni de nesuportat. 

 

Diagnosticare

Piciorul varus equin se diagnostichează înca de la naștere și chiar și mai devreme, în timpul sarcinii, cu ajutorul  ecografiilor cu ultrasunete, în jurul săptămânii 20-22 de sarcină.

Deși examinarea fizică a piciorului confirmă diagnosticul de picior equin, doctorul poate recomanda și efectuarea unor radiografii pentru a evalua poziția picioarelor și a verifica existența anumitor anormalități la nivelul oaselor, deși un specialist ortoped pediatru simte la mână poziția oaselor și gradul de corecție. Investigațiile sunt urmate de o examinare fizică completă pentru a evidenția prezența altor afecțiuni musculare sau ale coloanei vertebrale.

 

Tratament

Scopul tratamentului este acela de a asigura un picior funcțional, stabil, în special pentru mers si fără durere. Cel mai în măsură specialist pentru a pune în practică metoda de tratament este ortopedul pediatru. Cu cât se începe mai devreme tratarea pacientului, cu atât rezultatele vor fi mai bune.

Cea mai eficientă și ieftină măsură de tratare a piciorului varus equin este metoda Ponseti elaborată de dr. Ignacio Ponseti acum mai bine de 50 ani.


Metoda Ponsetti

Dezvoltată în anii’ 60 de către medicul Ignacio Ponseti la Universitatea din Iowa, metoda constă în manipularea ușoară săptămânală a piciorului, urmată de aplicarea unui gips care se întinde de la degetele picioarelor până la coapsa superioară, fiind necesare 5-7 săptămâni de manipulare și gipsare (chiar și cel mai rigid picior necesită maxim 8-9 gipsări pentru a fi corectat).

Înainte de aplicarea ultimului gips (care se poartă 3 săptămâni) se va secționa tendonul Ahilean (tenotomie) pentru a ajuta la corecția completă a piciorului, până la îndepărtarea gipsului, tendonul vindecându-se (majoritatea în 3 săptămâni, însa toate în 6 săptămâni). Tenotomia se realizează în aproximativ 80-95% din cazuri.


Ulterior, se va purta orteza de abducție pentru 2-3 luni, câte 23h/zi și apoi doar noaptea, 11 ore pentru 2-4 ani. Atela constă în 2 pantofiori cu glezna înaltă poziționați la un unghi de 70 grade rotație externă, conectați prin întermediul unei bari de aluminiu (având lungimea egală cu distanța dintre umerii copilului), pantofii având rolul de a menține picioarele în poziție corectă. La copiii cu un singur picior varus equin, pantoful aferent piciorului sănătos va fi atașat barii de aluminiu la un unghi de 40 grade rotație externă.

La început copilul nu se va simți foarte confortabil, însă va învăța să lovească cu ambele picioare simultan. În timpul zilei, copiii vor purta pantofi normali.

Aplicarea metodei este ideal de inclus în rutina sugarului cu picior varus equin încă din prima sau a doua săptămână de viață pentru a beneficia de elasticitatea țesuturilor care formează ligamentele articulațiilor și tendoanele.

Rata de succes este de aproximativ 98% prin aplicarea corectă a metodei Ponseti. După eliberarea celui din urmă gips, piciorul va fi în supracorecție, însa piciorul varus equin are o tendință naturală de a reveni la forma înițială, de aici importanța purtării ortezelor pentru câțiva ani pentru evitarea recidivelor.

Menținerea ortezelor pe perioada recomandată este deosebit de importantă în tratarea piciorului varus equin, procentul de recidivă în absența purtării ortezei fiind de peste 80%, de aceea rolul părinților este unul foarte important, activ. În absența ortezelor, afecțiunea ar reveni, întrucât mușchii din jurul labei piciorului îl atrag înspre poziția diformă. Responsabilitatea aplicării ortezelor revine părinților care trebuie să convingă copilul zilnic să le poarte. Într-adevăr, este nevoie de munca suplimentară din partea părinților: aplicarea și îndepărtarea lor pentru curațarea piciorului ia ceva timp, copilul va fi mai greu de purtat în brațe, iar unii dintre părinți ar putea chiar simți dezaprobul comunității din care fac parte.

La început, mulți dintre copii vor fi deranjați de necesitatea purtării ortezelor. Părinții vor verifica piciorușele de câteva ori pe zi pentru a se asigura că nu se formează pustule la nivelul călcâiului.

 

Sfaturi pentru purtarea ortezelor:

Joacă-te cu copilul în timp ce poartă orteza. Numai astfel veți reuși să treceți mai ușor peste iritabilitatea provocată de orteze. Arată-i piticului cum să împingă și să miște picioarele simultan în timp ce poartă orteza, învățându-l să-și flexeze ușor și să-și întindă genunchii prin împingerea și tragerea de bară de aluminiu a ortezei.

Stabilește o rutină. În cei 3-4 ani de purtare a ortezei noaptea și în timpul somnului de peste zi, montează-i orteza ori de câte ori se duce în pătuț. Își va da singur seama că acela este momentul din zi când trebuie să poarte orteza, ceea ce va reduce din sâcâială produsă de necesitatea purtării unui dispozitiv care îi limitează mișcările.

Nu folosi creme și loțiuni pe porțiunile roșii ale pielii, întrucât acestea vor agrava problema. În folosirea ortezelor, zonele roșii sunt inerente. Pustulele și zonele de un roșu intens localizate în spatele câlcâiului indică faptul că acesta aluneca. Asigură-te că călcâiul stă corect, sprijinit pe talpa pantofului și strânge bine șireturile sau scaiul pantofiorilor.

Dacă piticul încearcă să se elibereze din gips și reușește, poți încerca să:

-     strângi mai întâi banda din mijloc, folosindu-ți degetul mare ca să menții poziția labei piciorului și a limbii în loc sau, în cazul pantofilor sau sandalelor, mai strânge cureaua înca o gaură

-       folosește 2 perechi de șosete sau pune-i o șosetă dedesubtul labei piciorului și una deasupra pentru a elimina din excesul de spațiu

-       scoate-i limba pantofului, folosirea ortezei fără limbă nu va cauza durere copilului

-       încercă să legi pantoful de la bază la vârf, astfel încât fundița șiretului să fie în dreptul degetelor de la picioare

-       folosește șireturi mai groase

-       foloseșteșsosete mai subțiri sau mai groase, sau pe cele cu litere pe talpă.

Metoda Ponseti este folosită și în cazul copiilor mai mari cu picior varus equin, practica medicală notând tratarea cu succes a copiilor cu vârsta de 10 ani a căror afecțiune a fost neglijată sau tratată incorect (inclusiv recidive după operație).

Alte metode nechirugicale de tratament

Metoda kinetoterapiei constă în vizite zilnice la un terapeut medical care va proceda la manipularea, întinderea ușoară, lipsită de durere, a piciorului. Piciorul este apoi imobilizat în fașe elastice pentru a menține poziția îmbunătățită a piciorului în urma manipulării până la vizita din ziua următoare. Noaptea, acasă, piciorul este întrodus într-o mașină de mișcare pasivă continuă pentru a maximiza gradul de întindere, fiind o procedură tolerată bîne de sugari. Fașa este îndepărtată 2 ore pe zi pentru a permite baița copilului, aerisirea pielii și câteva exerciții ce se pot realiza acasă.

Terapia fizică de manipularea a piciorului durează 1h și se desfășoară pe parcursul a 5 zile consecutive din săptămână, pentru o perioadă de chiar și 3 luni de zile (în cazul unui picior foarte rigid). Bandajarea este întreruptă atunci când copilul începe sa meargă.

 

Operația

Operația constă în eliberarea tendoanelor tensionate și a ligamentelor din partea posterioară si mediană a piciorului și readucerea lor în poziție alungită. Recent, s-a descoperit că trebuie eliberate și o parte din ligamentele laterale.

După operație, care necesită 2-3 zile de spitalizare, piciorul trebuie gipsat 10-12 săptămâni, ulerior purtându-se orteze în timpul zilei pentru menținerea corecției obținute prin operație și gipsare. Odată ce copilul începe să meargă, purtarea ortezelor se reduce treptat. Scopul tratamentului este acela de a obține un picior flexibil (să-l miște fără durere) și plantigrad, adică copilul în poziție verticală va trebui să aibă laba piciorului în totalitate pe podea, să nu se sprijine nici pe călcâi și nici pe laterala piciorului.

Operația, realizată în jurul vârstei de 6-12 luni, corectează toate diformitățile asociate piciorului varus equin în același timp. Însa, în urma operației, piciorul va fi mai rigid decât dacă ar fi fost tratat prin metodele descrise anterior, mai ales odată cu trecerea anilor.

Trebuie menționat că 5-10% dîintre copii nu reactțonează pozitiv la metoda Ponsetti, în cazul lor fiind nevoie de operații mai complexe.

Este posibilă repetarea operației în cazul în care piciorul recidivează. La copilul mic, eliberarea ligamentelor este suficientă, însa, la copiii mai mari, datorită modificărilor osoase, operația poate înclude și osteotomia (tăierea osului).

image012

Concluzii

Urmând tratamentul, copiii cu picior strâmb congenital sau picior varus equin vor duce o viață normală. Vor fi evaluați periodic în copilărie și adolescență, până la maturitate, pentru a ne asigura că nu avem parte de recidive.

Fără tratament, piciorul strâmb congenital va fi o dizabilitate motorie în sine. Cu ajutorul tratamentului, copilul trebuie să aibă un picior normal sănătos, poate alerga, se poate juca, va purta pantofi normali, fără a resimți vreun disconfort. Deși picioarele lor vor fi perfect funcționale, este posibil ca piticii cu doar unul dintre picioare afectat de varus equin să necesite purtarea de pantofi de mărimi diferite (1/2-1 mărime diferență). Este normal ca mușchiul gambei să fie mai mic, iar piciorul va fi mai puțin mobil decât unul normal.

Submit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn

Ani de experiență 17

Pacienți tratați 25000

Displazii de șold 250

Luxații de șold 150

Piciorul varus equin 170

Intervenții chirurgicale 120

Programari Telefon +4 (0)721 863 958

Program
Luni
10:00 - 15:00
Marți
ON CALL
Miercuri
10:00 - 15:00
Joi
ON CALL
Vineri
10:00 - 15:00
Sâmbătă
INCHIS
Duminică
INCHIS


CENTRUL DE REABILITARE ORTOPEDICA SI NEUROLOGICA PHEONIX


Medic Specialist Ortopedie Pediatrica, Echografia Aparatului Locomotor
Str. Semicercului, nr 10, S1, Bucuresti  Romania
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
+40 721 863 958

Dr. Valentina Contanu
Specialist Ortopedie Pediatrică

Citeste mai mult ... 

Follow Us